TITLUL III |
AUTORITĂŢILE PUBLICE |
Capitolul IV |
PARLAMENTUL |
Secţiunea 1 |
Organizare şi funcţionare |
Articolul 60 |
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.
|
Articolul 61 |
Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
|
Articolul 62 |
Validarea mandatului de deputat
Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.
|
Articolul 63 |
Durata mandatului
(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(2) Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.
(3) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii componenţe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(4) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
|
Articolul 64 |
Organizarea internă
(1) Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale Parlamentului sînt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.
(2) Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului Parlamentului. El poate fi revocat în orice moment prin vot secret de către Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor.
(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.
|
Articolul 65 |
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele Parlamentului sînt publice.
(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite şedinţe să fie închise.
|
Articolul 66 |
Atribuţiile de bază
Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
e) aprobă doctrina militară a statului;
f) exercită controlul parlamentar asupra puterii executive, sub formele şi în limitele prevăzute de Constituţie;
g) ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova;
h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
i) exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat din surse străine;
j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
l) declară mobilizarea parţială sau generală;
m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
o) suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de lege;
p) adoptă acte privind amnistia;
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.
|
Articolul 67 |
Sesiuni
(1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.
(2) Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.
|
Secţiunea a 2-a |
Statutul deputaţilor |
Articolul 68 |
Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
|
Articolul 69 |
Mandatul deputaţilor
(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.
(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces.
|
Articolul 70 |
Incompatibilități și imunități
(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice.
(2) Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.
(3) Deputatul nu poate fi reținut,arestat,percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă,sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa.
[Art.70 compl. prin Legea nr.1470-XV din 21.11.02]
|
Articolul 71 |
Independenţa opiniilor
Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
|
Secţiunea a 3-a |
Legiferarea |
Articolul 72 |
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
c) organizarea şi funcţionarea Parlamentului;
d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;
e) organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ;
f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;
h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;
k) organizarea generală a învăţămîntului;
l) regimul general al cultelor religioase;
m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;
n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
o) acordarea amnistiei şi graţierii;
p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice;
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
(4) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.
|
Articolul 73 |
Inițiativa legislativă
Dreptul de inițiativă legislativă aparține deputaților în Parlament, Președintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.
[Art.73 în redacția Legii nr.344-XV din 25.07.03]
|
Articolul 74 |
Adoptarea legilor și a hotărîrilor
(1) Legile organice se adoptă cu votul majorității deputaților aleși, după cel puțin două lecturi.
(2) Legile ordinare și hotărîrile se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
(3) Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum și propunerile legislative ale deputaților acceptate de acesta sînt examinate de Parlament în modul și după prioritățile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgență. Alte propuneri legislative se examinează în modul stabilit.
[Alin.3 art.74 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(4) Legile se trimit, spre promulgare, Președintelui Republicii Moldova.
|
Articolul 75 |
Referendumul
Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.
|
Articolul 76 |
Intrarea în vigoare a legii
Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia
|
Capitolul V |
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA |
Articolul 77 |
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
|
Articolul 78 |
Alegerea Președintelui
(1) Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2) Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat.
(3) Este ales candidatul care a obținut votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului descrescător de voturi obținute în primul tur.
(4) Dacă și în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate.
(5) Dacă și după alegerile repetate Președintele Republicii Moldova nu va fi ales, Președintele în exercițiu dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor în noul Parlament.
(6) Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.
[Art.78 în redacția Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 79 |
Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.
(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt:
Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.
|
Articolul 80 |
Durata mandatului
(1) Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurămîntului.
(2) Președintele Republicii Moldova își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive.
[Alin.4 art.80 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 81 |
Incompatibilități și imunități
1) Calitatea de Președinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite.
(2) Președintele Republicii Moldova se bucură de imunitate. El nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
(3) Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși, în cazul în care săvîrșește o infracțiune. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție, în condițiile legii. Președintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinței de condamnare.
[Art.82,83 excluse prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 84 |
Mesaje
(1) Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.
|
Articolul 85 |
Dizolvarea Parlamentului
(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
(3) În cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, cu excepția cazului prevăzut la art.78 alin.(5), și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.
[Alin.4 art.85 în redacția Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 86 |
Atribuţii în domeniul politicii externe
(1) Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.
|
Articolul 87 |
Atribuţii în domeniul apărării
(1) Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.
(2) Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.
(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4) Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.
|
Articolul 88 |
Alte atribuţii
Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
|
Articolul 89 |
Demiterea
(1) În cazul săvîrșirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși.
(2) Propunerea de demitere poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați și se aduce neîntîrziat la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da Parlamentului și Curții Constituționale explicații cu privire la faptele ce i se impută.
[Art.89 în redacția Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 90 |
Vacanța funcției
(1) Vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.
(2) Cererea de demisie a Președintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunță asupra ei.
(3) Imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile de către Președintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituțională în termen de 30 zile de la sesizare.
[Alin.3 art.90 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte.
[Alin.4 art.90 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 91 |
Interimatul funcției
Dacă funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este demis, ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru.
[Art.91 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 92 |
Răspunderea Preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 89 alineatul (1) şi articolul 91.
|
Articolul 93 |
Promulgarea legilor
(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.
(2) Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea.
|
Articolul 94 |
Actele Preşedintelui
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2), (3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru.
|
Articolul 95 |
Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui, indemnizaţia şi alte drepturi
(1) Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui Republicii Moldova se aprobă, la propunerea acestuia, de către Parlament şi se includ în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege.
|
Capitolul VI |
GUVERNUL |
Articolul 96 |
Rolul
(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.
|
Articolul 97 |
Structura
Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
|
Articolul 98 |
Învestitura
(1) După consultarea fracțiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru.
[Alin.1 art.98 în redacția Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(2) Candidatul pentru funcția de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.
[Alin.3 art.98 completat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Președintele Republicii Moldova numește Guvernul.
[Alin.4 art.98 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(5) Guvernul își exercită atribuțiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova.
(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
[Alin.6 art.98 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 99 |
Incompatibilităţi
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
|
Articolul 100 |
Încetarea funcției de membru al Guvernului
Funcția de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de deces.
[Art.100 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 101 |
Prim-ministrul
(1) Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectînd atribuțiile ce le revin.
[Alin.1 art.101 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(2) În cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului acestuia, Președintele Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pînă la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor încetează, dacă Prim-ministrul își reia activitatea în Guvern.
[Alin.2 art.101 modificat prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(3) În cazul demisiei Prim-ministrului, demisionează întregul Guvern.
|
Articolul 102 |
Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărîri, ordonanțe și dispoziții.
(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanțele se emit în condițiile articolului 1062.
(4) Hotărîrile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistența hotărîrii sau ordonanței.
(5) Dispozițiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activității interne a Guvernului.
[Art.102 în redacția Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 103 |
Încetarea mandatului
(1) Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.
(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în cazul alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.
|
Capitolul VII |
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL |
Articolul 104 |
Informarea Parlamentului
(1) Guvernul este responsabil în faţa Parlamentului şi prezintă informaţiile şi documentele cerute de acesta, de comisiile lui şi de deputaţi.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
|
Articolul 105 |
Întrebări şi interpelări
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi.
(2) Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia faţă de obiectul interpelării.
|
Articolul 106 |
Exprimarea neîncrederii
(1) Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor.
(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.
|
Articolul 1061 |
Angajarea răspunderii Guvernului
(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program, unei declarații de politică generală sau unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă moțiunea de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, declarației de politică generală sau proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 106.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se consideră adoptat, iar programul sau declarația de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
[Art.106/1 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Articolul 1062 |
Delegarea legislativă
(1) În vederea realizării programului de activitate al Guvernului, Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia, o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data pînă la care se pot emite ordonanțe.
(3) Ordonanțele intră în vigoare la data publicării, fără a fi promulgate.
(4) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului. Proiectul de lege privind aprobarea ordonanțelor se prezintă în termenul stabilit în legea de abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanței. Dacă Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonanțelor, acestea rămîn în vigoare.
(5) După expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonanțelor, acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.
[Art.106/2 introdus prin Legea nr.1115-XIV din 05.07.2000]
|
Capitolul VIII |
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ |
Articolul 107 |
Administraţia publică centrală de specialitate
(1) Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor.
(2) În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte domenii care nu intră nemijlocit în atribuţiile ministerelor se înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.
|
Articolul 108 |
Forţele armate
(1) Forţele armate sînt subordonate exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Structura sistemului naţional de apărare se stabileşte prin lege organică.
|
Articolul 109 |
Principiile de bază ale administrării publice locale
(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
(2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.
(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
|
Articolul 110 |
Organizarea administrativ-teritorială
(1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii.
(2) Localităților din stînga Nistrului le pot fi atribuite forme și condiții speciale de autonomie în conformitate cu statutul special adoptat prin lege organică.
(3) Statutul capitalei Republicii Moldova orașul Chișinău se reglementează prin lege organică.
[Art.110 în redacția Legii nr.344-XV din 25.07.03]
|
Articolul 111 |
Statutul special de autonomie
(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează de sine stătător, în limitele competenței sale, potrivit prevederilor Constituției Republicii Moldova, în interesul întregii populații, problemele cu caracter politic, economic și cultural.
(2) Pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția și legislația Republicii Moldova.
(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative și executive potrivit legii.
(4) Pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia sînt proprietate a poporului Republicii Moldova și constituie totodată baza economică a Găgăuziei.
(5) Bugetul unității teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.
(6) Controlul asupra respectării legislației Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condițiile legii.
(7) Legea organică care reglementează statutul special al unității teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși în Parlament.
[Art.111 în redacția Legii nr.344-XV din 25.07.03]
|
Articolul 112 |
Autorităţile săteşti şi orăşeneşti
(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi.
(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.
(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege.
|
Articolul 113 |
Consiliul raional
(1) Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor săteşti şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes raional.
(2) Consiliul raional este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
(3) Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.
|
Capitolul IX |
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ |
Secţiunea 1 |
Instanţele judecătoreşti |
Articolul 114 |
Înfăptuirea justiţiei
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.
|
Articolul 115 |
Instanțele judecătorești
(1) Justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcționa, potrivit legii, judecătorii specializate.
(3) Înființarea de instanțe extraordinare este interzisă.
(4) Organizarea instanțelor judecătorești, competența acestora și procedura de judecată sînt stabilite prin lege organică.
[Art.115 modif. prin Legea nr.1471-XV din 21.11.02]
|
Articolul 116 |
Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sînt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii.
(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Judecătorii care au susținut concursul sînt numiți în funcție pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiți în funcție pînă la atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condițiile legii.
(3) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești sînt numiți în funcție de Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.
(4) Președintele, vicepreședinții și judecătorii Curții Supreme de Justiție sînt numiți în funcție de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcția de judecător de cel puțin 10 ani.
(5) Promovarea și transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
(6) Sancționarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7) Funcția de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice.
[Art.116 în redacția Legii nr.1471-XV din 21.11.02]
[Art.116 modificat prin Legea nr.957-XIII din 19.07.96]
|
Articolul 117 |
Caracterul public al dezbaterilor judiciare
În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.
|
Articolul 118 |
Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.
(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.
(3) În condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces.
|
Articolul 119 |
Folosirea căilor de atac
Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
|
Articolul 120 |
Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărîri judecătoreşti definitive
Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive.
|
Articolul 121 |
Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti, indemnizaţia şi alte drepturi
(1) Resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament şi sînt incluse în bugetul de stat.
(2) Indemnizaţiile şi alte drepturi ale judecătorilor sînt stabilite prin lege.
(3) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor.
|
Secţiunea a 2-a |
Consiliul Superior al Magistraturii |
Articolul 122 |
Componența
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători și profesori titulari aleși pentru o durată de 4 ani.
(2) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept: Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și Procurorul General.
[Art.122 în redacția Legii nr.1471-XV din 21.11.02]
|
Articolul 123 |
Atribuțiile
(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detașarea, promovarea în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători.
(2) Modul de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilește prin lege organică.
[Art.123 în redacția Legii nr.1471-XV din 21.11.02]
|
Secţiunea a 3-a |
Procuratura |
Articolul 124 |
Atribuțiile și structura
(1) Procuratura reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, conduce și exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanțele judecătorești în condițiile legii.
[Alin.1 art.124 în redacția Legii nr.1115-XIV din 05.07.2000]
(2) Sistemul organelor Procuraturii cuprinde Procuratura Generală, procuraturile teritoriale și procuraturile specializate.
(3) Organizarea, competența și modul de desfășurare a activității Procuraturii sînt stabilite prin lege.
|
Articolul 125 |
Mandatul procurorilor
(1) Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia.
(2) Procurorii ierarhic inferiori sînt numiţi de Procurorul General şi îi sînt subordonaţi.
(3) Mandatul procurorilor este de 5 ani.
(4) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
(5) În exercitarea mandatului procurorii se supun numai legii.
|
